Croația a devenit parte a UE, dar are în față mai multe provocări
provocări importante în ceea ce privește stimularea creșterii, consolidarea finanțelor publice, promovarea competitivității și asigurarea stabilității financiare'.
Barroso a reiterat importanța combaterii corupției, în care apreciază că Croația a obținut rezultate concrete, și a menționat că perioada tranzitorie de șapte ani în care statele membre pot impune restricții pe piața muncii pentru lucrătorii croați va trece 'foarte repede'. Nouă state membre au anunțat până acum că vor aplica astfel de restricții în primii doi ani de la aderare.
Premierul croat Zoran Milanovic a declarat sâmbătă, într-o emisiune televizată, că nu va exista niciun miracol în țară după aderarea Croației la UE de la 1 iulie, care va marca doar începutul cursei. 'Soarele va fi la fel, același vânt va sufla, iar ploaia va cădea în același mod', a explicat Milanovic. 'Înseamnă noi oportunități. Primele secunde ale datei de 1 iulie vor marca începutul unei noi curse în care progresul va fi vizibil', a adăugat șeful statului Ivo Josipovic.
Întrebat când va trăi populația mai bine, premierul croat a răspuns că se așteaptă ca această îmbunătățire să aibă loc în următorii zece ani: 'Mă aștept la zece ani de creștere moderată. Nu suntem o țară săracă, dar ne numărăm printre țările mai puțin înstărite'. Josipovic a afirmat la rândul său că stabilitatea este importantă pentru fiecare societate. 'Este, drept urmare, important ca în fiecare an PIB-ul să continue să crească, chiar și cu puțin. Ar trebui să ne așteptăm măcar la o mică creștere'.
Croația, cu un PIB de 39% sub media europeană, care îl depășește doar pe cel al României și Bulgariei, are o economie care este în recesiune din 2009, iar rata șomajului este de 21%, notează France Presse. Din acest motiv, părerile croaților despre aderarea la UE și manifestările care celebrează evenimentul sunt împărțite.
'300.000 de șomeri, asta vom sărbători? Are UE o baghetă magică pentru a face să dispară toate problemele?', scrie un internaut pe pagina oficială a guvernului croat de pe Facebook. Pe de altă parte, Tihana Strmecki, o femeie de 48 de ani, de profesie inginer, din orașul Sisak, se arată optimistă. 'Sunt fericită, pentru că mereu am fost orientați către Vest. Vom fi parte a Europei și sper că nimeni nu va mai ataca această țară vreodată', scrie ea, referindu-se la războiul de independență din 1991-1995.
Odată cu aderarea sa la UE, Croația are sarcina majoră de proteja cea mai lungă frontieră externă a blocului comunitar, într-o regiune binecunoscută pentru traficul cu ființe umane, droguri și arme, în condițiile în care țara face parte din așa-numita rută balcanică, care începe din Turcia și mai include Grecia, Macedonia și Serbia, scrie site-ul EUbusiness.
Autoritățile croate trebuie să monitorizeze o graniță de peste 1.300 km, care depășește frontiera Finlandei cu Rusia, având granițe comune cu Serbia, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina.
La postul de trecere a frontierei cu Muntenegru de la Karasovici, oficialul din forțele de poliție Stane Urlovic afirmă că 'drogurile și imigranții ilegali reprezintă principala noastră preocupare'. Numai anul trecut în jur de 6.500 de migranți au fost prinși în Croația în drum spre Europa de Vest, provenind din Afganistan, Siria, Turcia și Albania și din națiuni africane ca Somalia sau Algeria.
