O comunitate puternică de investigatori împotriva crimei organizate si a coruptiei
consolida și dezvolta comunitatea de investigatori din România pentru a combate extinderea grupurilor de crimă organizată, corupție și criminalitate financiară. Proiectul este implementat în parteneriat cu Context Investigative Reporting Project și Institutul Norvegian de Jurnalism.
Raportul analizează evoluția programelor de investiții finanțate din bugetul național și administrate de Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), respectiv de către Compania Națională de Investiții (CNI). Acesta este o continuare a unor rapoarte publicate anterior de către Expert Forum, care se concentrează pe câteva elemente cheie: modul de alocare a fondurilor, implementarea programului, achiziții publice și profilarea societăților comerciale care câștigă cele mai multe contracte, precum și transparența programului.
Am inclus Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Anghel Saligny și programele/subprogramele gestionate de Compania Națională de Investiții, care funcționează în subordinea MDLPA. În ceea ce privește PNDL ne concentrăm asupra gradului de implementare a programului și transparența acestuia, întrucât achizițiile publice nu pot fi identificate ușor. Pentru PNI Anghel Saligny, a cărei ordonanță de funcționare a fost aprobată în septembrie 2021 (deci împlinește 2 ani) ne-am uitat la achiziții, gradul de implementare și transparența programului. În cele din urmă, la CNI am realizat o analiză mai amplă, întrucât nu am analizat modul în care funcționează instituția și cum se implementează programele/subprogramele în rapoartele anterioare.
Toate concluziile, analiza câștigătorilor achizițiilor și raportul integral sunt disponibile la https://expertforum.ro/bani-programe-investitii/.
Harta interactivă privind implementarea PNDL (iunie 2023) este disponibilă la https://expertforum.ro/apps/pndl
Concluzii:
Raportul arată că între firmele care câștigă achizițiile publice există un număr relativ mare de câștigători care sunt legați de politic, fie direct, fie indirect, prin relații cu decidenți sau membri din partide/conducerea unor partide. Deși apartenența la un partid sau legăturile cu membri de partid nu determină neapărat succesul unei firme, datele statistice arată că poate impulsiona în anumite cazuri succesul acesteia. În unele cazuri, aceeași asociați/acționari dețin mai multe societăți cu care câștigă contracte, iar câteodată se asociază pentru același contract. Unele dintre aceste firme se regăsesc atât la programul Saligny, cât și la CNI, însă au proiecte finanțate și din PNDL. În unele cazuri, am identificat și apropieri (inclusiv de familie) între firme și reprezentanți ai instituțiilor care alocă fondurile. Nu credem că problema politizării este specifică numai acestor fonduri, întrucât multe dintre aceste societăți prestează servicii și în alte contexte.
În cazul CNI, analiza a arătat că există firme de consultanță sau care execută lucrări care au contracte obținute prin proceduri competitive exclusiv cu CNI sau majoritar cu CNI. Astfel, avem un exemplu în care o societate a încheiat 135 de contracte, iar 130 dintre acestea sunt încheiate cu CNI. Deși legislația nu interzice firmelor să lucreze doar cu un anumit tip de finanțator, acest gen de statistică reflectă un anumit monopol. Exemple pot fi consultate în raport. Durata de implementare a proiectelor, mai ales în PNDL, rămâne nejustificat de lungă.
Această situație generează și costuri crescute ale proiectelor, care sunt suportate tot din banii publici. Astfel, perioada de la semnarea contractului până la realizarea achiziției și execuția propriu zisă poate fi de 2-3 ani. Mai mult, achizițiile pot reprezenta una din cauzele pentru prelungirea implementării, întrucât, ca și în cazul CNI, se pot prelungi din diverse motive, ceea ce conduce la întinderea proiectelor pe o perioadă mai mare. În cazul CNI, durata unei achiziții poate dura și până la 170 de zile. O altă problemă frecventă este modul în care câștigătorii implementează proiectele (nu execută corect, intră în insolvență etc) În aceeași măsură trebuie pusă în discuție capacitatea beneficiarilor de a implementa mai multe proiecte (achiziții, monitorizare etc), dar și de a le menține după finalizarea acestora. Transparența Programului Saligny s-a îmbunătățit față de PNDL, iar datele publicate pot folosi la urmărirea implementării programului. Cu toate acestea, calitatea datelor poate fi îmbunătățită pentru a reduce timpul și efortul de prelucrare. Considerăm că trebuie investite mai multe resurse în colectarea, gestionarea și interpretarea acestora - și în general în gestionarea programelor. Mai mult, acestea ar trebui publicate respectând anumite criterii de uniformizare, pentru a ne asigura că urmărim aceleași standarde. De exemplu, nu este clar la ce se referă stadiul/progresul implementării. La PNDL principala deficiență este cea legată de nepublicarea informațiilor legate de câștigătorii achizițiilor, dar și despre eficiența și impactul programului. În cazul CNI, date despre stadiul de implementare a proiectelor sunt accesibile, însă mecanismul de aprobare a proiectelor în sine este netransparent. Nici în cazul CNI nu există o analiză clară a impactului proiectelor. În general, lipsește o analiză concludentă (parțial acoperită de Curtea de Conturi) despre impact și calitatea lucrărilor.
În termeni de bugete, cele două etape ale PNDL, ale căror implementare a fost prelungită până în 2024 din motive care țin de implementare întârziată a proiectelor, au avut un buget de 46 de miliarde de lei, respectiv deconturi de 39 de miliarde în iunie 2023. Anghel Saligny are un buget pentru perioada 2021-2028 de 65,5 miliarde și deconturi de 1,5 miliarde până în septembrie 2023. În 2023, bugetul MDLPA a fost suplimentat prin Fondul de Rezervă Bugetară pentru a acoperi finanțarea tuturor celor trei programe, astfel: 15 milioane de lei pentru PNDL 1, 160 milioane pentru PNDL 2, 100 de milioane pentru Saligny și 200 de milioane pentru finanțarea Programului național de construcții de interes public sau social. EFOR a criticat în rapoartele anterioare această practică și consideră în continuare că utilizarea Fondului de Rezervă este improprie pentru acoperirea acestor deconturi, întrucât plata lucrărilor sau serviciilor putea fi prevăzută în bugetul anual. Mai multe detalii despre gradul de implementare a programelor se regăsesc în raport.
