Cerem Avocatului Poporului să atace la CCR legea care anulează alegerile libere
astăzi Avocatului Poporului încă o solicitare de a ataca la Curtea Constituțională un articol din noua Lege a securității cibernetice, articol care permite SRI să intervină în alegerile democratice și să stabilească cine le câștigă.
Concret este vorba despre articolul 3 lit. p) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, modificat prin noua Lege a securității cibernetice 58/2023. Acesta are următorul conținut:
Art. 3. – Constituie amenințări la adresa securității naționale a României următoarele:
(...)
p) acțiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spațiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională."
Printr-o redactare ambiguă, acest articol ridică probleme de constituționalitate pentru că transformă în amenințări la securitatea națională (ce pot fi calificate și ca infracțiuni prevăzute de art. 404 cod penal) orice opinii, politice sau nu, prezentate publicului de oricine, persoană fizică, asociație sau partid politic, care candidează în alegeri, dacă aceste opinii contrazic sau ies din tiparul unei anumite linii „oficiale" de gândire trasată de autoritățile publice și, după cum se va vedea în continuare, supervizată de SRI.
Potrivit textului de lege în discuție, dacă ideile propagate de un candidat/partid politic conving electoratul, ele devin contrare ordinii constituționale, pentru că modifică rezultatul alegerilor, în sensul că nu vor mai fi votate aceleași partide de la putere, ci partidele ale căror idei au convins alegătorii. Cu alte cuvinte, cei care propagă idei contrare celor oficiale și, din această cauză, ar putea câștiga alegerile, trebuie considerați amenințări la securitatea națională.
Cine apreciază dacă o persoană, fizică sau juridică, oricare ar fi ea, inclusiv asociație sau partid politic, „dezinformează" sau face „propagandă", în sensul echivocei „litere p)", și, prin asta, afectează ordinea constituțională, adică securitatea națională? Desigur că SRI, care, când apreciază că „dezinformarea" sau „propaganda" pot afecta ordinea constituțională (de exemplu, pot afecta rezultatul alegerilor) solicită ICCJ emiterea unui mandat de supraveghere pe motiv de securitate națională (MSN). Rata aprobării de către ICCJ a cererilor de emitere a MSN variind, anual, între 99,99% și 100%, este evident că entitatea care decide dacă o persoană dezinformează sau nu ori face propagandă sau nu și prin asta periclitează securitatea națională este SRI.
Așadar, în viitoarea campanie electorală, SRI va fi instituția abilitată din România, conform noii legi, să decidă cine și ce are voie să spună, să blocheze site-uri, să cenzureze discursuri politice pe care le consideră „dezinformare" și în ultimă instanță, să decidă pe cine avem voie să votăm.
Raționamentul de mai sus nu este o simplă teorie, ci este o realitate exprimată explicit, într-un interviu recent, de un factor de conducere din SRI, respectiv de generalul SRI Anton Rog, șeful Centrului național Cyberint. Generalul SRI a ținut să sublinieze că până la introducerea „literei p)" [art. 3 lit. p din Legea 51/1991] nu era posibil ca discursul politic al partidelor de opoziție, care poate atrage voturi de la alegători, să fie calificat ca o amenințare la securitatea națională și și-a exprimat deplina satisfacție că din 2023 acest lucru a devenit posibil.
Cetățenii nu vor putea vota liber, pentru a alege un partid sau un candidat despre care consideră că îi reprezintă. Ei vor putea alege doar dintre partidele sau candidații despre care SRI apreciază că „merită" să candideze, adică dintre partidele/candidații despre care SRI apreciază, după criterii proprii, că nu „dezinformează" sau fac „propaganda" în alegeri. Aceasta este o încălcare evidentă a dreptului la liberă exprimare prevăzut în art. 30 din Constituție, a dreptului la informație prevăzut de art. 31 din Constituție, a dreptului de vot prevăzut în art. 36 din Constituție, a dreptului de a fi ales prevăzut în art. 37-38 din Constituție, a dreptului de asociere prevăzut în art. 40 din Constituție.
Întrucât permite intruziunea masivă a serviciilor de informații, în special a SRI, în viața politică și în exercitarea mai multor drepturi (la liberă exprimare, la alegeri libere, la asociere), considerăm că art. 3 lit. p) din Legea 51/1991 intră în contradicție și cu prevederile art. 1 al. 3 și 4 din Constituție care garantează că România este un stat de drept, care funcționează în cadrul democrației constituționale.
APADOR-CH a semnalat aceste aspecte încă de când proiectul de lege era dezbătut în Senat, iar ulterior, după adoptare, a cerut Avocatului Poporului să atace la CCR articolul 3 litera p). Avocatul Poporului a atacat legea la CCR, dar nu pentru acest articol, prin urmare un nou demers către Curte se poate face, întrucât CCR încă nu s-a pronunțat pe o sesizare privind art. 3 lit. p) din Legea 51/1991.
***
Declarațiile generalului SRI Anton Rog pot fi urmărite în acest interviu video. Referirile redate mai jos se găsesc la minutul 49 din interviu, dar interviul merită urmărit integral, întrucât se referă la diverse alte mijloace prin care SRI se laudă că influențează voința populară, de exemplu prin „inginerie socială":
Mandatul e simplu. Pe 14 martie, după ce a fost atacată la CCR Legea securității și apărării cibernetice – e o Curte care acum văd că ține cu România – Curtea a declarat legea constituțională în integralitatea sa. La art. 3 s-au adăugat trei litere. Litera „p" e cea care se referă la acțiuni hibride, dezinformare, dar numai acelea care schimbă ordinea constituțională, și dacă discutăm despre alegeri, ne aflăm în această situație.
Deci din martie avem lege care ne obligă să acționăm. Ce face Centrul în această situație? Dacă acea campanie e una de dezinformare, un atac hibrid la ordinea constituțională, adică influențează alegerile, influențarea însemnînd că voința electoratului, care e parte din Constituție, este schimbată, adică votul nu mai e conform voinței fiecăruia și există influențe care conduc către alte procente și se schimbă ordinea constituțională, atunci noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune Serviciul de informații pentru a elimina acea amenințare. Asta înseamnă că contracarăm campania online, înseamnă că dacă discutăm de o agenție de informații sau de siteuri, le punem jos, cu ajutorul ANCOM, cu ajutorul Directoratului Național de Cibernetică, în multe situații nici nu se știe că noi suntem în spate și facem toată treaba. Mergem către instituțiile care au atribuții de a le închide, le dăm toate informațiile, iar ele iau acele măsuri. Dacă ajungem și la persoane despre care știm sigur că fac treburile alea, la fel, luăm în mai puțin de o oră un mandat pe securitate semnat electronic de director, de procuror, de procurorul general, de un judecător de la ÎCCJ. Nu se mai face nimic pe hârtie, totul e electronic".
În concluzie, din declarațiile generalului SRI Anton Rog, șeful Centrului național Cyberint, rezultă suficient de clar că partidele politice nu își vor putea face decât o campanie electorală agreată/acceptată de SRI, în caz contrar site-urile care nu se conformează vor fi „puse jos, cu ajutorul ANCOM", iar SRI va folosi „toate mijloacele și forța de care dispune Serviciul de informații pentru a elimina acea amenințare".
Dacă un partid va fi considerat de SRI o amenințare, va fi eliminat. Dacă o persoană/candidat va fi considerată de SRI o amenințare, va fi eliminată.
Iar toate aceste intruziuni ale SRI în viața politică și în libertatea de exprimare sunt permise de noua „literă p)", care a fost adăugată în acest an la art. 3 din Legea 51/1991, astfel cum declară, cu satisfacție nedisimulată, generalul SRI Anton Rog, șeful Centrului național Cyberint.
