trei propuneri pentru îmbunătățirea proiectului de Lege privind statutul magistraților, pe care le-a transmis comisiei speciale comune din Parlament, care se ocupă cu modificarea Legilor justiției. Numai una din trei a fost preluată parțial în forma adoptată de Camera Deputaților, dar cu o completare care face ca articolul respectiv să nu poată fi aplicat în practică.
Concret este vorba despre menținerea abaterii disciplinare a judecătorilor sau procurorilor care nu respectă hotărârile CCR. Această abatere fusese eliminată din proiectul de lege privind statutul magistraților, cu intenția de a le permite instanțelor să aplice hotărârile CJUE și atunci când acestea sunt în contradicție cu deciziile CCR – o explicație găsiți aici. Eliminarea acestei abateri ar fi deschis drumul unui haos juridic, instanțele fiind libere să respecte sau să ignore deciziile CCR, care de altfel sunt obligatorii pentru toată lumea.
Camera Deputaților a adoptat zilele astea o formă a Legii privind statutul magistraților în care a introdus la articolul 271 litera t) abaterea disciplinară pentru nerespectarea hotărârilor/deciziilor CJUE, CEDO, CCR și ICCJ. Deși este o formă ușor diferită de propunerea APADOR-CH, această soluție ar rezolva problema, prin enumerarea instanțelor și deci indicarea ordinii în care magistrații români trebuie să le respecte deciziile. De exemplu, dacă există contradicții între o hotărâre CJUE și o decizie CCR și ar trebui „ales" între ele, potrivit enumerării din art. 271 lit. t), prioritatea respectării revine hotărârii CJUE și doar nerespectarea acesteia atrage răspunderea disciplinară.
ICCJ, va stabili când și dacă trebuie respectate hotărârile CJUE, CEDO și deciziile CCR
Dar, deputații au simțit nevoia să pluseze și au mai adăugat o sintagmă care face inaplicabil în practică acest articol. Pentru a fi sancționabilă, nerespectarea hotărârilor/deciziilor CJUE, CEDO, CCR, ICCJ trebuie să se facă „în mod vădit și nejustificat". Dacă nu sunt îndeplinite ambele condiții (în mod vădit și în mod nejustificat), fapta nu constituie abatere disciplinară.
O problemă este cine va aprecia caracterul justificat sau nu al nerespectării unei hotărâri CJUE, CEDO sau a unei decizii CCR sau ICCJ? Potrivit procedurii disciplinare, asupra existenței sau nu a abaterii disciplinare se pronunță, în ultimă instanță ICCJ. Cu alte cuvinte, ICCJ, va fi entitatea care va stabili când și dacă trebuie respectate de către instanțele naționale hotărârile CJUE, CEDO și deciziile CCR, deoarece ICCJ va aprecia dacă există sau nu abaterea disciplinară într-un caz concret, adică va stabili dacă nerespectarea acestor hotărâri/decizii a fost sau nu justificată. Aparent, prin sintagma „în mod vădit și nejustificat" se acordă o prea mare putere unei instanțe (ICCJ) de a hotărî dacă se justifică sau nu respectarea hotărârilor/deciziilor unor entități importante: CJUE, CEDO, CCR.
În același timp, dacă o instanță va considera că are motive să nu respecte aceste hotărâri/decizii, desigur că își va motiva (justifica) punctul de vedere, prin prezentarea unor argumente juridice, și astfel fapta de nerespectare a hotărârilor/deciziilor nu va constitui abatere disciplinară deoarece judecătorul va prezenta un raționament juridic care va contrazice hotărârea CJUE, CEDO sau decizia CCR și va susține că asta este convingerea sa.
Așadar, din cauza inaplicabilității practice a textului de lege în care este reglementată această abatere, se menține riscul generării unui șir de anomalii juridice, întrucât, de exemplu, același text de lege va fi, în același timp, și constituțional, și neconstituțional, după cum unii judecători vor respecta, iar alți judecători nu vor respecta decizia CCR cu privire la respectivul text de lege.
O soluție care se impune pentru repararea situației este eliminarea sintagmei „în mod vădit și nejustificat", urmând ca orice nerespectare, nu doar una vădită și nejustificată, a unei hotărâri/decizii a CJUE, CEDO, CCR, ICCJ să constituie abatere disciplinară.
APADOR-CH a transmis din nou setul de propuneri de îmbunătățire a statutului magistraților (cu mențiunile de mai sus la modificarea art. 271 litera t), la aceeași comisie comună, de data asta sperând că Senatul va ține cont de ele și de logica juridică ce impune coerență și predictibilitate. Altfel vom avea legi precum pisica lui Schrödinger, iar rezultatul aplicării lor va fi că ori se va face justiție, ori nu se va face, dar sigur nu va răspunde niciun magistrat pentru asta.
