introducea primele principii generale în privința pașapoartelor și pentru trecerea frontierei, obligatorii pentru autorități și cetățeni.
Fie că s-au numit salvconducte, teșcherele, foi de pribegie, foi de circulație, foi de călătorie, pasuri, pasușuri sau pașapoarte, aceste documente de trecere a frontierei emise de autoritățile statale certificau, în esență, identitatea, cetățenia și calitatea posesorului lor.
Eliberate de Ministerul de Interne și de prefecții de județe, pașapoartele erau emise în numele regelui și aveau formatul unei cărți mici portative, de dimensiunile 9 cm pe 13 cm, fiind compuse din 20 pagini numerotate.
Termenul de pașaport – prin care se desemna documentul general de călătorie în baza căruia călătorii români puteau circula peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic – apare prima dată reglementat în Regulamentele Organice, intrate în vigoare în 1830 în Moldova și în 1831 în Țara Românească.
În decursul anilor, au fost introduse mai multe tipuri de pașapoarte: diplomatice (în 1920), colective și de serviciu (în 1941).
Activitatea de eliberare a pașapoartelor a revenit în exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne în anul 1948. Regimul sever al călătoriilor în străinătate a fost menținut până în decembrie 1989. Prin Decretul-Lege nr. 10/ianuarie 1990 s-au liberalizat călătoriile cetățenilor români în străinătate și s-au desființat vizele.
Începând cu 1 ianuarie 2005, la nivel național, activitatea de pașapoarte a trecut în subordinea Instituției Prefectului.
În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului Uniunii Europene din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre, România, ca stat membru, a introdus pașapoartele electronice. În evoluția formei și conținutului său, odată cu inserarea unor elemente de identificare biometrică, se realizează o corelație fiabilă între deținătorul legal al documentului și documentul respectiv.
Cetățenii români au câștigat o mai mare libertate de circulație începând cu data de 1 ianuarie 2007, de când cartea de identitate valabilă poate constitui document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene.
Din februarie 2010, se pot depune documente, respectiv obține pașapoarte simple electronice sau temporare, și la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.
Potrivit noilor modificări ale Legii nr 248/2005, începând cu data de 20 iulie 2018, au început să fie emise pașapoarte simple electronice, care au o valabilitate de 10 ani.
Aniversarea Zilei Pașaportului Românesc, ajunsă la 110 ani, atestă, înainte de toate, determinarea, profesionalismul și experiența lucrătorilor din sistemul de pașapoarte.
Astăzi, mai mult decât oricând, cetățenii se bazează pe calitatea și excelența serviciilor publice oferite de sistemul de pașapoarte, servicii pe care acestea reușesc să le ofere cu eforturi susținute.
În circumstanțe extraordinare, precum cele cu care ne confruntăm în prezent, se poate vedea cel mai bine importanța activității serviciilor de pașapoarte pentru societatea românească.
