Astăzi e Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. România pregăteste un plan național de abordare a acestei afectiuni
un moment de resetare a abordării cancerului în România, a declarat conf. dr. Diana Loreta Păun, în cadrul unui eveniment online recent. Însă pentru a fi implementat este necesar să se aibă în vedere mai multe direcții, a adăugat consilierul prezidențial.
Acestea sunt: păstrarea parteneriatului extins între autorități, stat, mediul de business, mediul academic și societatea civilă/asociațiile de pacienți; investiții în infrastructură, echipamente, resursă umană, flexibilizarea mecanismelor pentru a stimula investiția în cercetare și inovare.
Importanța accesului la inovare a fost subliniată și de prof. dr. Adrian
Streinu-Cercel, care a arătat că România înregistrează o întârziere de șapte ani la includerea noilor molecule în programele uzuale și o întârziere de aproximativ patru ani la accesarea trialurilor clinice internaționale.
„Dacă vrem să dăm acces cetățenilor la molecule inovatoare, trebuie să rezolvăm foarte repede aceste probleme”, a atras atenția acesta.
Alte recomandări vizează încorporarea tehnologiilor și instrumentelor digitale în managementul pacienților oncologici, integrarea rapidă a tehnologiilor medicale noi în furnizarea serviciilor pentru cancer sau asigurarea unei finanțări adecvate, din surse multiple, pentru fiecare componentă a planului.
Creionarea Planului național de cancer reprezintă „luminița de la capătul tunelului” pentru pacienții oncologici din România, a declarat Cezar Irimia, președintele FABC, cu ocazia lansării recente a documentului.
Planul național de cancer a fost lansat la 19 ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Cotroceni. Cerut de asociațiile de pacienți încă din 2001, documentul poate face diferența în viețile românilor, a subliniat președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) în ziua lansării: „Ne punem încrederea că prin atingerea obiectivelor din acest plan vom avea mai puține cazuri de cancer și vor crește supraviețuirea și calitatea vieții celor afectați de această boală”.
Planul național de cancer, aflat în dezbatere publică, cuprinde atât obiective generale, cât și specifice, a explicat prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonatorul științific al grupului de lucru pentru întocmirea documentului: „Ne dorim ca prin acest plan să ne putem uita în ochii româncelor și românilor și să le spunem că putem să prevenim ceea ce se poate preveni, că putem să punem un diagnostic din timp (…) pentru ca atunci când boala este avansată să avem o calitate a vieții cât mai bună”.
OBIECTIVE GENERALE
Obiectivele generale ale planului vizează 11 arii: Introducerea terapiilor inovative; Servicii de psiho-oncologie și onconutriție; Realizarea unei strategii naționale de promovare a conceptelor de prevenție a NCDs (bolilor netransmisibile): Realizarea unei rețele interconectate la nivel național și sistemele de conectare în rețea ale UE; Măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului; Realizarea unui registru național de cancer funcțional, cu subregistre pentru toate localizările; Paliația; Actualizarea periodică a ghidurilor de practică și a protocoalelor terapeutice; Traseul pacientului oncologic; Tumor board și Medicină personalizată.
Esența planului îl constituie crearea traseului pacientului oncologic, după cum a subliniat profesorul Achimaș-Cadariu. Principalele reglementări în acest sens sunt cele care stabilesc durata maximă de timp care poate să treacă între o etapă și alta a gestionării unei suspiciuni oncologice – nu mai mult de o lună de la suspiciune până la diagnostic și încă o lună de la diagnostic la începerea tratamentului. În prezent, uneori, durează câteva luni, chiar jumătate de an, până când o persoană cu simptome ajunge să fie diagnosticată și tratată.
Ținte specifice
Obiectivele specifice ale Planului național de cancer vizează abordarea cancerelor colorectale, mamare, de col uterin, bronhopulmonar și de prostată. O țintă comună o reprezintă scăderea cu 15% a mortalității asociate tuturor acestor afecțiuni. De asemenea, anumite programe-pilot ar urma să fie extinse, urmând a fi posibilă și lansarea unor programe de screening în grupuri de risc, cum ar fi la cancerul bronhopulmonar.
Pentru a putea fi implementat însă, planul are nevoie de o lege a cancerului care să îl susțină, fiind necesară și includerea sa în Strategia națională de Sănătate din perioada următoare, a subliniat prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu. Greul în acest sens se va muta pe Ministerul Sănătății, care va trebui să facă normele de aplicare pentru document, după cum a arătat dr. Nelu Tătaru, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.
„E puțin mai larg, cred, acest plan de cancer (…) trăim într-un mediu (…) cu poluare, alimentație de proastă calitate, consum de substanțe toxice, lipsa activității fizice, toate influențând cancerul. Dacă vrem să facem politici preventive corecte, trebuie să abordăm toate aceste domenii”, a subliniat prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății. Accesul la diagnostic, tratament sau îngrijiri paliative este și el foarte important și toate aceste lucruri trebuie coroborate, a conchis ministrul.
