România, condamnată încă o dată la CEDO pentru violenta politiei împotriva cetătenilor
în 2016, care a degenerat în violență a polițiștilor la adresa celor care au sunat la 112, a fost soluționat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în favoarea celor bătuți de poliție și în defavoarea statului român. Cazul S. și alții împotriva României, susținut la CEDO de APADOR-CH, prin avocata Nicoleta Popescu, se adaugă seriei de condamnări ale statului român la CEDO pentru brutalitatea poliției și lipsa unor anchete efective în legătură cu aceste comportamente.
Faptele
La 31 iulie 2016, reclamanții, membri ai aceleiași familii, au apelat 112 temându-se de violența fostului soț asupra uneia dintre membrele familiei. La domiciliul reclamanților au venit mai multe echipaje de poliție, în total nouă agenți de la mai multe secții din București.
În loc să protejeze victima, polițiștii au folosit o forță disproporționată pentru a imobiliza, încătușa și duce la secție pe toți membrii familiei, sub pretextul identificării, deși aceștia le-au arătat polițiștilor buletinele de identitate.
Am chemat poliția și am fost întrebat cine sunt, le-am spus că sunt fratele lui R. și mi-au cerut buletinul de identitate. Mi-am scos portofelul și când am vrut să-mi scot buletinul am fost împins în capota mașinii, cu mâinile încătușate la spate, fără să mi se spună de ce.
Am fost băgat cu forța în mașina de poliție și dus la secția de poliție nr. 15 ... înainte de asta am stat încă 10 minute și am asistat cum mama și surorile mele au fost amenințate cu o armă de către polițiștii care m-au încătușat..." – a declarat S. la anchetă.
În cursul imobilizării, dar și ulterior, la Secția de poliție nr.15, reclamanții au fost loviți, agresați și supuși unor tratamente umilitoare de către polițiști.
O parte dintre reclamanți (R. și S.) au fost internați în spital a doua zi după conducerea la secția de poliție . Potrivit certificatelor medico-legale R. a suferit traumatisme la cap și traumatism abdominal, care au necesitat nouă zile de tratament medical, iar S. a suferit o fractură de humerus, care a necesitat mai multe intervenții chirurgicale și în total 110 zile de îngrijire medicală. Alți doi membri ai familiei au suferit în urma interacțiunii cu poliția traumatisme care au necesitat zile de îngrijiri medicale.
Cei patru au depus plângere penală și s-au constituit parte civilă împotriva poliției, pentru rele tratamente, dar cercetarea a fost încredințată Serviciului Control Intern al Poliției București, care a audiat polițiștii, reclamanții și doi martori propuși de poliție, declarațiile polițiștilor și ale martorilor fiind similare.
La 8 martie 2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria București a clasat plângerea, pe motiv că intervenția poliției a fost legală, soluția rămânând aceeași și după contestația făcută de reclamanți în fața instanței de judecată.
Ce susține Guvernul
Potrivit raportului de intervenție, reclamanții ar fi refuzat să-și dezvăluie identitatea și au fost agresivi verbal și fizic față de poliție. De aceea, poliția ar fi fost forțată să folosească forța pentru a-i imobiliza și a-i duce la o secție de poliție pentru a le verifica identitatea.
În cursul anchetei, prim-procurorul a respins plângerea reclamanților, considerând că din actele dosarului rezultă că aceștia s-au comportat agresiv ceea ce a justificat manevrele polițiștilor, întreprinse pentru imobilizare, și că rănile produse reclamanților ar fi fost „inerente" manevrelor.
Ce spune CEDO
În decizia pronunțată la finele anului 2021, judecătorii europeni admit că în acest caz a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție, respectiv interzicerea torturii și a tratamentelor inumane și degradante.
CEDO consideră că era de datoria statului român să ancheteze minuțios modul în care s-au petrecut faptele, întrucât rănile produse de polițiști reclamanților au fost foarte grave și „nu par la prima vedere compatibile cu utilizarea tehnicilor de imobilizare".
Curtea reține că din actele depuse la dosar nu reiese că comportamentul reclamanților ar fi constituit un pericol semnificativ pentru integritatea fizică a polițiștilor. În acest sens, Curtea observă că ofițerii de poliție, care i-au depășit numeric pe reclamanți (9 la 4), nu au suferit răni și că reclamanții nici nu au fost pedepsiți în vreun fel pentru așa ceva.
CEDO a constatat că au existat neajunsuri în desfășurarea anchetei, amintind că o anchetă eficientă este aceea în care cei care anchetează faptele trebuie să fie independenți ierarhic și instituțional de părțile implicate, or în speță ancheta a fost condusă tot de colegi ai polițiștilor acuzați.
Statul român a fost condamnat de CEDO să le plătească reclamanților despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat (10.000 de euro lui S. și câte 3000 de euro fiecăruia dintre ceilalți membri ai familiei), precum și cheltuielile de judecată.
Îmi doresc ca această hotărâre împoriva statului român să nu fie încă una din multe altele care atestă încălcarea art 3 al Convenției Europeane de către autoritățile naționale: poliție, parchet, instanță de judecată.
În această cauză Curtea arată statului român că niciuna din instituțiile sale nu a funcționat: nici poliția, nici parchetul nici instanța. Ar fi nedrept să acuzăm doar polițiștii care au acționat neprofesionist și abuziv, fiindcă în egală măsură așa a acționat și procuroul de caz și șeful lui ierarhic, care a confirmat soluția, dar și judecătorul de drepturi și libertăți.
Ca profesionist, consider că această jurisprudență impotriva statului român va contribui la un moment dat la schimbarea sistemului juridic în ansamblul lui, atunci când vorbim de respectarea drepturilor cetățenilor români abuzați de poliție care se adresează parchetului și instanței de judecată", a declarat avocata Nicoleta Popescu.
