problemelor și găsirea de soluții la aceste probleme.
Organizația Națiunilor Unite a declarat intervalul 2005-2015 ca fiind Deceniul Internațional al Națiunilor Unite în lupta „Apă pentru Viață” cu scopul de-a reduce numărul de persoane lipsite de apă potabilă, iar inițiativa UE pentru o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, din cadrul Strategiei Europa 2020, promovează trecerea la o creștere durabilă bazată pe utilizarea eficientă a resurselor și pe o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Anul 2013 a fost desemnat „Anul cooperării internaționale pentru apă” iar tema din anul acesta este „Să facem să se întâmple” se dorește atragerea atenției asupra importanței apei și gestionării durabile și echitabile a resurselor de apă, prin intermediul cooperării la nivel internațional și național.
Principalele probleme cu care se confruntă planeta în această privință sunt:
Ø încălzirea globală : Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) susține că 2012 este al 10-lea cel mai cald an din istorie, cu o temperatură medie de 14,45 grade Celsius, mai mult este al 36-lea an consecutiv în care se depășește temperatura medie a secolului trecut, de 13,89 grade Celsius;
Ø cantitatea de dioxid de carbon a crescut foarte mult în 2012, iar plantele și oceanele care în mod normal absorb o parte din CO2, anul trecut au absorbit mai puțin decât de obicei. Prin urmare este foarte greu să reușim să oprim încălzirea globală-explică Pieter Tans, coordonatorul echipei de măsurători a gazelor cu efect de seră din cadrul NOAA;
Ø topirea calotei glaciare – conform unui studiu NASA calota glaciară s-a topit atât de mult încât a permis vegetației să se extindă până în zona arctică, iar anul trecut s-a diminuat atingând niveluri record;
Ø creșterea nivelului oceanelor și a mărilor amenință insulele exotice, duce la erodarea plajelor și la intensificare dezastrelor naturale. Printre insulele care sunt în pericol să rămână sub nivelul mării se află: Carteret, Kiribati, Maldive, Micronesia, Palau, Seychelles, Solomon, Tegua, Torres, Tuvalu. Alte țări care se confruntă cu astfel de fenomene: Bangladesh, SUA;
Ø intensificarea dezastrelor naturale. Anul acesta au avut loc:
Ø furtuni tropicale -Tim;
Ø cicloane - în număr de șapte : Dumile, Felleng, Gino, Haruna, Narelle, Rusty, Sandra);
Ø furtuni de zăpadă : Anglia, Canada, China, Franța, Germania, Israel, Japonia, Scoția, SUA, Ungaria etc;
Ø inundații : Anglia, Australia, Bulgaria (pe Dunăre), Grecia, Insulele Canare, Italia, Mozambic, Portugalia, Republica Seychelles (fenomele neobișnuite pentru acestă zonă deoarece este considerată foarte liniștită din punct de vedere al dezastrelor naturale, în special al tsunamiurilor), România (Timiș, Caraș Severin, pe Dunăre), Serbia;
Ø alunecări de teren : Australia, Brazilia, China, Indonezia, Insulele Canare, România, Turcia etc;
Ø poluarea apelor - aruncarea de deșeuri pe maluri (județele: Timiș, Caraș-Severin, Cluj), ape de mină pe Râul Săsar, Județul Maramureș, produse petroliere pe Dunăre, o pată de petrol înaintează spre România pe Marea Neagră, poluarea mărilor și a oceanelor, care devin din ce în ce mai acide etc;
Ø moartea peștilor: în Rio de Janeiro, pe lacul olimpic Rodrigo de Freitas, s-au găsit tone de pește mort, pe Someș, la Cluj, Loc. Pericei, Jud. Sălaj, Islanda, Fâșia Gaza, Palestina etc;
Ø fenomene meteo extreme din cauza dereglării curenților atmosferici-în urma unui studiu climatologii au determinat mecanismul fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi secetă și valuri de căldură sau de frig, ce rezultă în urma perturbării curenților atmosferici din cauza încălzirii globale, explică Vladimir Petuhov, de la Institutul din Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK) din Germania, autorul principal al studiului;
Ø defrișările masive - duc la dereglarea echilibrului climatic, respectiv la intensificarea dezastrelor naturale;
Ø penuria de apă în Orientul Mijlociu - NASA trage un semnal de alarmă în Orientul Mijlociu, în urma efectuării unui studiu care a examinat datele primite de la sateliți, din anul 2003 și până în 2010, privind resursele de apă. Acestea s-au diminuat îngrijorător, putând duce la o adevărată criză a apei. Spre exemplu unele zone din Turcia, Siria, Irak și Iran de-a lungul bazinelor fluviilor Tigru și Eufrat s-au pierdut;
Ø scăderea debitului răurilor : pe lângă Tigru și Eufrat în România s-au înregistrat scăderi ale debitului râurilor în Maramureș și Timiș - care a fost afectat de seceta din anul trecut;
Ø seceta - conform afirmațiilor specialiștilor anul 2013 va fi afectat de seceta din 2012, care împreună cu intensificarea dezastrelor naturale și cu actuala criză mondială au dus la scumpirea prețului la alimente, respectiv la foamete în anumite părți ale lumii;
Ø creșterea prețului la produsele alimenatre- a atins cote alarmante ducând la foamete și proteste (Bruxelles, Egipt, Elveția, Grecia, Portugalia, România, Siria etc);
Ø foametea în lume - în Coreea de Nord oamenii sunt atât de săraci încât își mănâncă proprii copii, numărul cazurilor de canibalism crește de la o zi la alta. În America sărăcia a atins niveluri record în rândul copiilor, foarte mulți dintre ei suferă din acest motiv, în timp ce milioane de americani depind de băncile de alimente.
Ce măsuri putem lua pentru a economisi și pentru a nu polua apa?
Ø să adoptăm un regim alimentar care nu necesită cantități mari de apă și de energie pentru producție și transport precum carnea și mesele preparate;
Ø să consumăm apa îmbuteliată cu moderație: în Europa, apa de la robinet este potabilă și putem monta un filtru pentru a o purifica. Apa îmbuteliată consumă multă energie pentru producerea, comercializarea și reciclarea sticlelor de plastic;
Ø să verificăm locuința și să reparăm orice robinet sau toaleta care curge. Astfel vom evita risipa de apă din cauza defecțiunilor;
Ø să Iuăm în calcul înlocuirea toaletelor vechi cu modele mai noi care consumă mai puțină apă;
Ø să alegem dușul în locul băilor;
Ø să umplem mașina de spălat la maximum sau să reglăm consumul de apă în funcție de încărcătură;
Ø dacă udăm peluza, să facem acest lucru dimineața sau seara pentru a evita pierderea de apă prin evaporare, ceea ce se întâmplă la orele mai calde din timpul zilei;
Ø să colectăm și să folosim apa de ploaie, spre exemplu la udatul grădinii;
Ø să nu aruncăm deșeuri nici în râuri, lacuri sau în mare și nici pe malurile lor;
Ø să plantăm copaci;
Ø să folosim apa cu cumpătare.
Haideți să economisim toți împreună pentru a putea contribui la gestionarea durabilă și echitabilă a resurselor de apă!
Surse de inspirație site-ul : Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice, NASA, ONU, UE, Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.
